Atunci c\u00e2nd cerul s-a umplut de flacari pentru prima oara, c\u00e2nd norii pareau ciorchini de struguri vinetii iar marea un infinit vitraliu spart \u00een o mie de bucati, atunci c\u00e2nd primele umbre si-au fr\u00e2nt siluetele lor fragile de st\u00e2nci colturoase si \u00een vremea aceea \u00eenca netocite de suflul aspru al v\u00e2ntului, atunci c\u00e2nd primele picaturi de ploaie rece au izbit pam\u00e2ntul crapat, atunci, odata cu prima adiere s-a nascut giuvaerul acelor spirite rebele care salasluiesc \u00een noi. Din suflul pam\u00e2ntului, din pulberea stelelor si din atingerea fierbinte a soarelui s-a plasmuit ceea ce noi numim cu at\u00e2ta usurinta si de multe ori indiferenta, muzica. <\/span>
        Conteaza \u00eensa foarte mult legatura indirecta care se creeaza \u00eentre compozitor si cel care \u00eei asculta muzica. Frumusetea unui c\u00e2ntec renascentist de dragoste (Baci soavi e cari – C. Gesualdo) poate fi cu greu strapunsa \u00een esenta daca o persoana nu a simtit niciodata acele sageti argintate care ne strapung cu at\u00e2t de putina mila. <\/span>
        \u201eMuzica trebuie sa fie sc\u00e2nteia ce aprinde focul \u00een spiritul omenesc\u201c spunea Beethoven. \u00centr-adevar, muzica trebuie sa trezeasca \u00een fiinta umana sentimente care poate, altfel, ar ram\u00e2ne acoperite de cenusa timpului si ar disparea atunci c\u00e2nd sunt necesare mai mult, atunci c\u00e2nd spiritul rataceste pe carari pustii si \u00eenzapezite. <\/span><\/p>\n

<\/p>\n

        \u00cenca din cele mai vechi timpuri oamenii au simtit nevoia sa se exprime si totodata sa se si descarce prin muzica. \u00cencep\u00e2nd din vremuri medievale, apoi urm\u00e2nd o rabufnire de arta \u00een perioada Renascentista, aceasta manifestare a spiritului s-a dezvoltat \u00een permanenta. Preclasicismul a fost, fara \u00eendoiala, marcat at\u00e2t de geniul creator al acestui om, c\u00e2t si de rabdarea si g\u00e2ndirea sa profunda. Din pacate, destinul \u00een timpul vietii l-a condamnat la o existenta c\u00e2t se poate de grea pentru ca apoi sa \u00eei ofere, dupa moarte, un loc \u00eentre stele, altfel spus, nemurirea. Johann Sebastian Bach (1685-1750) a fost cel care a dat nastere la armonie. \u00cen toate lucrarile sale se observa uimitoarea usurinta prin care aluneca dintr-o tonalitate \u00een alta d\u00e2nd o unica impresie a unor sunete \u00eenlantuite c\u00e2t se poate de firesc (Preludiul nr.1 – Clavecinul bine temperat). O expresivitate aparte o au totusi miscarile \u00een Adagio. Creeaza o pendulare \u00eentre concret si ireal, chiar \u00eentre viata si moarte. Acea \u00eembinare de pian (clavecin) si coarde este at\u00e2t de linistitoare \u00eenc\u00e2t la un moment dat devine stranie. \u00cen nici o clipa nu-si pierde \u00eensa frumusetea. Mai mult, referindu-ne strict la lucrarile pentru orga, putem spune ca sunt adevarate rugaciuni \u00eenaltate Dumnezeirii. C\u00e2teva sunete \u00eenduiosator de cristaline \u00eensotite de grave note patrunzatoare reusesc sa smulga din corpurile noastre obosite sufletele si sa le duca undeva unde nu mai exista ur\u00e2t si rau, \u00eensa va exista \u00eentotdeauna durere. <\/span>
        Daca nu ar fi existat Felix Mendelssohn Bartholdy, care la mai bine de o suta de ani de la moartea lui Bach i-a descoperit partiturile, probabil ca acestea acum nu ar fi fost altceva dec\u00e2t cenusa \u00eemprastiata de v\u00e2nt. Muzica sa este privita ca punctul cel mai \u00eenalt al perioadei preclasice. Bach a fost \u00eentr-adevar un compozitor de o nemasurabila valoare nu numai datorita studiilor pe care le-a lasat drept mostenire posteritatii, ci si prin faptul ca a \u00eenteles de ce are nevoie spiritul uman. Am putea spune ca a adus pe pam\u00e2nt o fr\u00e2ntura de cer. <\/span>
        O alta personalitate care a marcat anii Preclasicismului a fost Antonio Vivaldi (1678-1741). El a cultivat muzica aranjata \u00een Concerti Grossi, forma muzicala inventata de compozitorul si violonistul Arcangelo Corelli (1653-1713) Principala caracteristica a acestor concerte era structura si distribuirea instrumentelor : un grup mai restr\u00e2ns numit Concertino si unul mai mare Concerto Grosso. Acestea doua c\u00e2nta \u00eempreuna si \u00een unele fragmente realizeaza un dialog melodic. <\/span>
        Unul dintre cei mai \u00eenzestrati compozitori a scris \u00een jur de 350 concerte solo, care au inclus toate instrumentele existente la acea vreme, 61 de sonate solo dintre care 40 sunt scrise pentru vioara. Stilul sau este extrem de clar si usor de recunoscut. Johann Sebastian Bach a fost un mare admirator al lui Vivaldi. A constituit si o sursa de inspiratie pentru propriile-i concerte. Dar \u00een ciuda faimei pe care a avut-o \u00een timpul vietii si a respectului de care se bucura din partea unor maestri asemenea lui Bach, Vivaldi a fost mult timp uitat. <\/span>
        Georg Friedrich Haendel (1685-1759) este considerat un compozitor extrem de reprezentativ pentru perioada Preclasicismului. Creatia sa contine numeroase Concerti Grossi, oratorii si opere care, cu toate ca la acea perioada au fost considerate rigide datorta fragmentarii clare a recitativelor fata de arii, a structurii acestora da capo (A-B-A) sau a regulii conform careia fiecare c\u00e2ntaret trebuia sa paraseasca scena dupa ce si-a terminat aria, au conturat ceea ce urma sa \u00eensemne opera Verismului. Printre numeroasele sale creatii putem aminti : Samson, Semele, Hercules (1745), Giulio Cesare, Rinaldo, Alcina, Xerxes etc. <\/span>
        Epoca Preclasica a deschis orizontul pentru ceilalti compozitori care urmau sa se inspire din marii maestri si totodata sa se ghideze dupa regulile formulate de acestia. Valoarea compozitorilor acestui curent va ram\u00e2ne inestimabila at\u00e2t prin originalitate c\u00e2t si prin cartile de teorie pe care le-au lasat printre notele partiturilor lor.<\/span><\/p>\n

Sursa: scritube.com<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Atunci c\u00e2nd cerul s-a umplut de flacari pentru prima oara, c\u00e2nd norii pareau ciorchini de struguri vinetii iar marea un infinit vitraliu spart \u00een o mie de bucati, atunci c\u00e2nd primele umbre si-au fr\u00e2nt siluetele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":426,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[],"tags":[],"class_list":["post-18","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/426"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.folkartradio.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}